MUZICA POPULARĂ
Muzica populară denumită și muzică folclorică, este un gen muzical hibrid, rezultat din confruntarea ansamblurilor de instrumente populare cu lumea orășenească și cu realitatea social-politică din prima jumătate a secolului XX. În anii 1990, un nou val de schimbări în societate și în culturile de masă a dus la apariția unui subgen al muzicii populare, pentru care se folosește frecvent apelativul de "muzică etno".
Cu o reprezentare deosebită în Balcani și în țările din fostul bloc răsăritean, genul este recunoscut de puține limbi ca atare, fiind în cele mai multe cazuri inclus în noțiuni vecine precum: muzică tradițională, muzică lăutărească, muzică folk, mai rar chiar și în muzica ușoară sau pop.
Muzica populară românească
Muzica populară din România reprezintă un gen muzical distinct, așezat între folclorul muzical și muzica de consum, orientată pe direcția comercială. Termenul se opune muzicii tradiționale, văzută de Grigore Leșe ca fiind baza pe care se constituie muzica populară, însă de o vechime mai mare și mai puțin supusă influențelor pasagere, comerciale.
Irina Loghin
Irina Loghin este o renumită interpretă de muzică populară românească, supranumită și regina muzicii populare. A fost, pe rând, solistă a ansamblului Ciocârlia, Barbu Lăutaru și Ciprian Porumbescu. Cu o bogată activitate concertistică și cu un număr mare de evidențieri discografice, Irina Loghin a cântat o lungă perioadă de timp și în străinătate. A fost selectata dintre sute de concurenti impreuna cu Maria Ciobanu. A urmat o ascesiune rapida in preferintele publicului, cantecele despre dorul de sat si de parinti caracterizandu-i repertoriul.
A fost selectata dintre sute de concurenti impreuna cu Maria Ciobanu. A urmat o ascesiune rapida in preferintele publicului, cantecele despre dorul de sat si de parinti caracterizandu-i repertoriul.
Ion Dolănescu
Îndrăgostit de cântec încă din copilărie, lui Ion Dolănescu îi tresărea inima de bucurie atunci când o auzea pe Maria Lătăreţu cântând la radio. La staţia de radioficare de la Nucet, i se auzea glasul în trei-patru sate.
Ion Dolănescu a urmat chemarea cântului popular, iar destinul a fost de partea lui, la început de drum, având ca îndrumător o mare artista, Maria Tănase. După moartea Mariei Tănase, destinul i-a scos în cale regina romanțelor, Ioana Radu, cea care avea să îi devină și o bună prietenă.
În 1966 fiind și anul în care devine solist la ansamblul "Ciocârlia".
Cântecele lui Ion Dolănescu ilustrează trăirile artistului, bucuria, tristețea. Toate se regăsesc în melodiile cântate de artist precum și în expresivitatea interpretării acestora.
